Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova sub aspectul gerrymandering-ului

Dă un share la Moldova Gerrymandering Project!

Ce este gerrymandering?

Gerrymandering reprezintă manipularea frontierelor circumscripțiilor electorale în scopul obținerii avantajului electoral.

Figura 1. Două scenarii neechivalente de constituire a circumscripțiilor uninominale.

Preluată de pe site-ul www.fairvote.org

Să considerăm un exemplu. În Figura 1A) sunt 50 de localități si două partide - Roșu si Albastru. Se cunoaște că în 20 de localități toți alegătorii votează cu Roșu, iar în celelalte 30 - toți votează cu Albastru. Reiese că dacă ar avea loc alegerile în baza sistemului proporțional, atunci Roșu ar putea obține 40% de mandate, iar Albastru - 60%. Acum, presupunem că se planifică trecerea la sistemul de vot uninominal format din 5 circumscripții, fiecare a câte 10 localități. Se pune întrebarea: cum de trasat circumscripțiile electorale? Există mai multe scenarii posibile. În scenariul din Figura 1B) Albastru ar acumula 5 mandate, iar Roșu - 0. În scenariul din Figura 1C) Roșu ar obține 3 mandate, iar Albastru - doar 2. Astfel, un partid cu mai puține voturi poate obține mai multe mandate.

Preluată de pe site-ul www.glasul.md

Oare a avut loc gerrymandering în Moldova?

Motivația si scopurile proiectului

La 24 februarie 2019 au avut loc primele alegeri parlamentare organizate în baza sistemului electoral mixt conform căruia 50 de deputați au fost aleși în baza listelor proporționale în cadrul unei singure circumscripții naționale și 51 de deputați au fost aleși în circumscripții uninominale conform sistemului majoritar simplu (câștigă deputatul care obține cel mai mare număr de voturi). Schimbarea sistemului electoral a stârnit multe discuții în societate cu privire la modul de trasare a circumscripțiilor uninominale. Pentru prima dată în istoria Moldovei a intrat în uz noțiunea de gerrymandering. Mai mulți oameni politici, analiști, și experți afirmau că hotarele circumscripțiilor electorale au fost trasate cu scopul de a favoriza anumite forțe politice. În calitate de argument aceștia foloseau unele abordări matematice care la prima vedere s-ar părea convingătoare. Însa, teoria științifică a gerrymandering-ului este preponderent dezvoltată pentru sistemul bipartid, tradițional în Statele Unite ale Americii. Din acest motiv, nu numai efectuarea unor calcule dubioase, ci și aplicarea unor metode dezvoltate pentru astfel de sisteme electorale nu pot servi în calitate de argument pentru constatarea manipulării cu hotarele circumscripțiilor electorale. La urma urmei, Moldova a revenit la sistemul electoral proporțional pe liste de partid, iar întrebarea dacă a avut loc gerrymandering la constituirea circumscripțiilor uninominale a rămas fără un răspuns adecvat.

Scopul proiectului constă în elaborarea unei metodologii noi care prevede:

  • Detectarea gerrymandering-ului, cu alte cuvinte, a faptului că hotarele circumscripțiilor au fost trasate astfel încât să fie favorizate anumite forțe politice.

  • Crearea unei hărți echitabile a circumscripțiilor electorale care:

    • nu avantajează nici o formațiune politică,

    • ține cont de distribuția spațiala a alegătorilor,

    • satisface la maxim criteriile prestabilite în Codul electoral al Republicii Moldova.

Mai multe detalii despre autorii proiectului pot fi găsite AICI.

Metodologia

Analiza noastră se bazează pe următorul postulat: Alegătorul votează pe circumscripția uninominală cu aceiași forța politică cu care el votează pe circumscripția națională.

În vederea atingerii scopurilor propuse am elaborat un model matematic pentru a identifica scenariile spațiale optime de divizare a teritoriul Republicii Moldova în circumscripții electorale. La elaborarea acestui model s-a ținut cont de toate criteriile teritorial-demografice menționate în Codul electoral al Republicii Moldova: respectarea numărului de alegători între 55,000 și 60,000 în cadrul fiecărei circumscripții, luarea în considerare a hotarelor unităților administrativ-teritoriale existente și a intereselor minorităților naționale care locuiesc compact etc. Modelul matematic dezvoltat a fost implementat în IBM CPLEX (versiunea 12.7) cu ajutorul limbajului Python, iar scenariile optime obținute cu ajutorul modelului considerat au fost reprezentate pe hărți cu ajutorul demo versiunii soft-ului de procesare geospațială ArcMap.

Fiecare scenariu se caracterizează prin rezultatul electoral (numărul de mandate obținute de fiecare partid în rezultatul proiecției votului proporțional din alegerile parlamentare din 2019 pe circumscripțiile divizării obținute). Pentru estimarea gradului de avantajare a partidului în cazul unui anumit scenariu am definit un indicator special - efficiency score, care poate primi valori în diapazonul 0% - 100%. Cu cât valoarea indicatorului efficiency score este mai aproape de 100%, cu atât mai avantajat se consideră partidul politic în scenariul analizat. Și invers, cu cât valoarea lui efficiency score este mai aproape de 0%, cu atât mai dezavantajat se consideră partidul.

În analiza am inclus doar formațiunile politice care au intrat în Parlament în rezultatul alegerilor din 24 februarie 2019 (PSRM, PDM, ACUM, ȘOR). La rândul său, din analiză am exclus cele 2 circumscripții predestinate pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) și cele 3 pentru diasporă. Conform votului proporțional, majoritatea covârșitoare a voturilor din Găgăuzia (2 circumscripții) și Taraclia (o circumscripție) a obținut PSRM, iar din suburbiile municipiului Chişinău - ACUM (2 circumscripții). Modelul matematic dezvoltat a fost aplicat separat pentru or. Chișinău (9 circumscripții) și pentru 32 de circumscripții rămase. Dat fiind faptul că problema trasării circumscripțiilor electorale este una dificilă din punct de vedere al timpului de calcul, 32 de circumscripții rămase au fost subdivizate în 4 regiuni de optimizare: Nord, Sud, Est, Vest (a se vedea Figura 3).

În general, pentru atingerea scopurilor propuse am trecut prin următoarele etape:

  1. Determinarea divizărilor (hărților) electorale care asigură numărul maxim și numărul minim de mandate câștigate de fiecare partid în parte.

  2. Identificarea tuturor scenariilor realizabile (pentru care există o divizare în circumscripții electorale) de repartizare a mandatelor între cele 4 formațiuni politice. Pentru astfel de scenarii se estimează efficiency score al fiecărui partid.

  3. Determinarea celei mai avantajate formațiuni politice pentru harta actuală a circumscripțiilor uninominale.

  4. Stabilirea scenariului echitabil - care nu avantajează nici o formațiune politică (efficiency score al fiecărui partid este cât mai aproape de 50%) din mulțimea tuturor scenariilor realizabile.

Figura 2. Rezultatele electorale (cerculețe negre) și intervalele teoretice ale numărului de circumscripții câștigate de fiecare formațiune politică.

Rezultatele obținute

Printre rezultatele obținute pot fi evidențiate următoarele:

  1. S-a stabilit că în cadrul divizării electorale actuale:

    • Cel mai avantajat concurent electoral este PSRM (efficiency score - 75.5%).

    • Cel mai dezavantajat concurent electoral este blocul ACUM (efficiency score - 27.9%).

    • PDM are efficiency score - 40,7%, iar ȘOR - 54,3%

  2. A fost identificat numărul maxim și numărul minim posibil de mandate (pe circumscripții) care ar putea fi câștigate de concurenți electorali în urma trasării părtinitoare a hotarelor circumscripțiilor electorale:

    • PSRM - minim 12 mandate, maxim 29 mandate (vezi AICI)

    • PDM - minim 5 mandate, maxim 18 mandate (vezi AICI)

    • ACUM - minim 6 mandate, maxim 19 mandate (vezi AICI)

    • ȘOR - minim 1 mandat, maxim 3 mandate (vezi AICI)

  3. Divizării electorale echitabile corespund următoarele rezultate (vezi Figura 3):

    • PSRM - 20 mandate

    • PDM - 12 mandate

    • ACUM - 12 mandate

    • ȘOR - 2 mandate

    • În acest caz, efficiency score este: PSRM - 49.3%, PDM - 57.3%, ACUM - 42.7%, ŞOR- 54.3%

  4. Modalitatea de estimare a echitabilității hărților electorale bazată pe idea că rezultatele votului uninominal trebuie să fie asemănătoare cu votul proporțional s-a dovedit a fi una greșită. De exemplul, nu există nici un scenariu de divizare a teritoriului Republicii în 46 de circumscripții electorale astfel încât partidul ȘOR să acumuleze 4 mandate, pe când recalcularea votului proporțional în baza a 46 de mandate îi oferă 4 mandate (Figura 2C). Acest fenomen se explică prin faptul că într-o astfel de abordare nu se ține cont de distribuția geografică a alegătorilor.

  5. Divizarea actuală este una foarte aproape de a fi considerată echitabilă!

    • Pentru a o face echitabilă, este suficient de mutat doar 26 de comune (1.6% din numărul total de alegători). Un exemplu de harta echitabilă este prezentat în continuare.

    • Divizarea actuală se încadrează în topul 3% al divizărilor echitabile.

Așa că, răspunzând la întrebarea formulată mai sus, putem afirma că dacă a avut loc gerrymandering în Moldova, acesta a fost foarte nesemnificativ!

Figura 3. Harta echitabilă obținută din harta circumscripțiilor actuale în rezultatul mutării a 26 de comune.

Află mai multe detalii

Pentru mai multe detalii accesați articolul nostru de pe arxiv.org.

Studii precedente ale gerrymandering-ului în Republica Moldova

Există și alte studii despre aspectul delimitării circumscripțiilor electorale din alegerile parlamentare din 2019. În mare parte aceste studii au fost elaborate de către organizații non-guvernamentale:

  • Promo-LEX

    • Metodologia utilizată: recalcularea rezultatelor alegerilor parlamentare din 2014 pe o singură divizare în circumscripții electorale.

    • Concluzia principală: sistemul mixt avantajează PSRM.

  • Watchdog

    • Metodologia utilizată: recalcularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2016 pe circumscripțiile actuale.

    • Concluzia principală: sistemul mixt este în favoarea PSRM, câteva circumscripții poartă semne clare de gerrymandering.

  • IDIS Viitorul

    • Metodologia utilizată: recalcularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2016 pe circumscripțiile actuale.

    • Concluzia principală: gerrymandering masiv în favoarea PSRM și PDM.

Comparativ cu alte studii, proiectul nostru se deosebește prin următoarele:

  1. Studiile existente sunt ex-ante, iar studiul nostru este ex-post, adică noi analizăm datele bazate pe rezultatele alegerilor parlamentare din 2019, dar nu folosim datele din alegerile precedente (ce-i drept, studiile precedente au fost publicate înainte de alegerile parlamentare din 2019).

  2. Proiectul se bazează pe o metodologie nouă și are o bază matematica solidă.

  3. Concluzia principală: nu sunt dovezi clare de gerrymandering!

Galeria video